Mortalitatea maternă duce România în statisticile negre ale UE. Ce știu femeile din mediul rural despre contracepție

Cu o medie de 2,5 medici la mia de locuitori, o diferență cosiderabilă față de media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, de 3,4 medici la 1.000 de locuitori, România se confruntă cu o problemă alarmantă, aceea a mamelor care își pierd viața în momentul în care dau naștere unui copil. În 2012 își pierdeau viața 11,4 mame la 100.000 de născuți vii. Țara noastră se afla, la momentul respectiv, pe primul loc la nivelul Uniunii Europene. În următorii ani, rata mortalității materne la naștere a crescut, iar țara noastră a ajuns la un număr de 14,4 decese ale mamelor la 100.000 de nașteri și a coborât pe locul treilea în UE, depășită de Republica Moldova și Ungaria.

Potrivit rapoartelor realizate în urma datelor culese în perioada 2009-2012, 3 din 10 mame mor la naștere din cauza unei boli preexistente, 1 din 2 decese se datorează complicațiilor apărute în timpul sarcinii, în timp ce avortul este motivul pentru care 1 din 4 romnânce își pierde viața, în condițiile în care rata avorturilor în România este dublă față de media UE și nu mai puțin de 39.000 de minore au avortat între anii 2009 și 2012. Alte 90.000 de minore au devenit mame în această perioadă, 3.000 dintre ele având vârste sub 15 ani, în condițiile în care 6 din 10 adolescenți care își începuseră viața sexuală declarau că nu au folosit niciodată metode contraceptive.

Mortalitatea maternă este mult mai răspândită în rândul femeilor din mediul rural, față de situația din mediul urban. Astfel, un studiu realizat de World Vision România în parteneriat cu MSD România, derulat în 30 de comunități rurale din județele Dolj, Vaslui și Vâlcea în cadrul căruia au fost chestionate 15.000 de femei și adolescente, arată că principala cauză pentru situația mortalității materne în țara noastră este lipsa de informare a femeii, indiferent de vârstă.

Femeile nu cunosc importanța contraceptivelor și nici modul corect de utilizare al acestora. Mai mult de 4 din 10 femei declară că nu folosesc nicio metodă de contracepție (41,9%), în timp ce prezervativul, cea mai la îndemână astfel de metodă este utilizat doar de 13,1% dintre respondente.

Gravidele nu își cunosc drepturile și nu știu ce trebuie să facă pentru sănătatea lor și a copiilor

Lipsa de informare și necesitatea unor programe de educație medicală în zonele rurale reiese și din faptul că puțini oameni știu că gravida beneficiază de asigurare medicală chiar dacă nu a plătit contribuțiile la Casa de Asigurări și că aceasta are acces prin intermediul acestei asigurări de sănătate la toate consultațiile și investigațiile obligatorii pe perioada celor nouă luni de sarcină.

Gravidele din comunitățile rurale nu primesc și nu completează carnetele de gravidă și nu reușesc să facă diferența dintre o investigație de rutină și una recomandată în cazul sarcinilor cu risc. Mai mult, majoritatea femeilor și a cuplurilor nu folosește metodele de planificare familială sau serviciile de asistență parentală, servicii care, de cele mai multe ori, lipsesc din comunitate.

La polul opus, femeile din mediul rural care ajung la medicul ginecolog susțin că, de cele mai multe ori, se confruntă cu o experiență neplăcută, nu sunt tratate cu respect, sunt sigmatizate și discriminate, motivul identificat de acestea fiind statutul socio-economic scăzut. Tot în ceea ce privește interacțiunea cu cadrele medicale, foarte multe gravide pun decizia de a nu merge la toate controalele recomandate pe seama „atențiilor” pe care se simt obligate să le dea medicilor.

8.375 de adolescente românce cu vârsta sub 19 ani au făcut avort în 2015

Situația avortului în România deschide o altă cutie a Pandorei. Dacă în 2012 una din patru femei mureau din cauza avortului și rata acestei tehnici în țara noastră depășea de două ori media Uniunii Europene, în 2015, nu mai puțin de 8.375 de adolescente cu vârsta sub 19 ani au avortat, dintre acestea, 544 având vârsta sub 15 ani.

La nivel general, indiferent de vârstă, anul trecut, în România au fost înregistrate 70.447 de întreruperi de sarcină, iar rezultatele studiului World Vision arată că avortul este o opțiune frecventă a femeilor, indiferent că acestea declară că știu riscurile la care se expun sau nu atunci când apelează la această tehnică.

Se face, bineînțeles, legătura cu problema legată de lipsa de informare și cunoaștere a metodelor de contracepție, care ajută la evitarea sarcinilor nedorite și, implicit, la reducerea numărului de avorturi, procedee care pun în pericol viața femeilor.

Avortul masiv, o realitate în țara în care se nasc anual mai puțin de 190.000 de copii

Cele 70.447 de avorturi înregistrate anul trecut în țara noastră sunt un răspuns la o întrebare care se pune tot mai des în ultimul timp: „De ce nu mai fac românii copii?”. Cifrele care semnalează scăderea populației în cazul României, arată o dată în plus de ce trebuie luate măsuri în ceea ce privește reducerea fenomenului mortalității materne sau al numărului anual de avorturi.

187.372 este numărul copiilor care s-au născut în anul 2015 în România. Dacă în 1991, în țara noastră se nășteau peste 275.000 de copii, numărul lor a început să scadă treptat, astfel că în ultimii ani asistăm la tot mai puțini nou-născuți care vin pe lume în România, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Cum s-a ajuns aici?

„Omenirea s-a schimbat mult în epoca contemporană. Odată cu creșterea economică, se schimbă valorile oamenilor. Apare diversificarea referințelor, un accent pus pe dezvoltare individuală, pe satisfacerea unor nevoi de cunoaștere, pe leisure, pe calitatea vieții, pe a crește copii altfel, într-un mediu mai prietenos, mai puțin supus constrângerilor unor interacțiuni limitate”, a explicat pentru Gândul sociologul Bogdan Voicu.

Dezvoltarea societății și schimbarea valorilor sale par să-și fi lăsat amprenta și asupra evoluției populației în unele țări, acesta fiind și cazul României.

Gândul a scris pe larg despre scăderea populației în România, iar sociologii au explicat care ar putea fi cauzele acestui trend descendent